Chestii

Timpul pierdut nu mai poate fi recuperat

TIMPUL este, alături de potenţialul biologic, inteligenţă, pricepere, talent, educaţie, materiale disponibile, poziţie în societate, context etc, una dintre cele mai importante resurse pe care le avem şi pe care trebuie să le valorificăm, nu doar pentru binele nostru ci şi pentru binele societăţii în care trăim. Valabil şi pentru celelalte resurse de care dispunem – ele trebuie valorificate în beneficiul societăţii umane, nu în mod egoistic, nu doar pentru binele personal.

Timpul nostru este consumat zi de zi prin diferite activităţi, unele obligatorii, altele nu, unele care produc efecte benefice, iar altele care produc efecte nocive (nouă şi/sau societăţii). Haideţi să vedem pe ce se duce timpul nostru, cum putem reduce din risipa de timp, care sunt activităţile zilnice pe care le putem elimina din viaţa curentă şi alte sfaturi pentru a avea mai mult timp disponibil pentru noi, pentru familia noastră şi pentru societate (familia lărgită).

Sigur că timpul diferă de la categorie socială la alta. Şi avem câteva categorii principale: copii, şcolari, studenţi, angajaţi, angajaţi la negru, patroni, şomeri, pensionari, PFAuri şi lucrători pe cont propriu (inclusiv agricultori) etc.

Eu voi analiza în continuare TIMPUL în categoria “angajat 8 ore pe zi” pentru că este o categorie destul de cuprinzătoare (foarte mulţi oameni în această situaţie) şi ar fi cea mai relevantă analiză dintre toate categoriile. Fiecare persoană care citeşte acest text şi analiza simplă de mai jos, îşi poate calibra consumul de timp estimat de mine mai jos, în funcţie de proprii consumatori zilnici şi în funcţie de estimările personale. Detalii în continuare:

Iată deci, care ar fi după analiza şi estimările mele, principalii consumatori de TIMP la un angajat 8 ore pe zi (şi nu numai):

TIMP pentru supravieţuire şi trăire biologică normală/sănătoasă (10 ore jumate din 24 h)

Aici intră activităţi obligatorii pentru buna funcţionare a corpului nostru biologic: SOMN (minim 8 ore pe noapte, preferabil 22-6), HRĂNIREALIMENTAŢIE (mestecat de 50 de ori, cât mai puţine produse de origine animală, mai ales carne, cât mai puţine chestii procesate, cât mai puţină mâncare otravă, doar mâncat liniştit – nu şi altă activitate etc) (să zicem 2 ore pe zi pentru pregătirea meselor+mâncat propriu zis pe tot parcursul zilei), MIŞCARE (minim 30 min pe zi – la câtă mişcare NU fac românii în general, măcar 30 de minute dedicaţi pentru asta zilnic ar fi nemaipomenit) (plus timpul de deplasare până la locul de mişcare – parc/sală etc).

TIMP pentru o viaţă personală NORMALĂ (timp petrecut cu familia, socializare decentă, normală, cu prietenii, mici “distracţii” de la stres etc) (să zicem o medie de 30 minute pe zi – pentru că în unele zile se întâmplă, în altele nu, în unele mai mult timp, în altele deloc)

Aici intră activităţile fireşti, “normale”, decente, de petrecere a timpului liber pentru relaxarea organismului (creierului) astfel încât să facă faţă stresului zilnic (dacă există) – aici intră văzutul unui film, cititul unei cărţi, întâlniri cu prietenii, chiar şi socializare pe internet, plimbări prin diferite locuri etc. Astfel de activităţi sunt “normale” după părerea mea, într-o limită decentă de timp. Adică dacă stai 3 ore într-o zi să te uiţi la 10 seriale, aia nu mai e normalitate ci pierdere de timp şi sănătate (detalii mai jos).

Tot în această categorie (viaţa în societatea actuală) intră şi câteva activităţi consumatoare de timp pentru care nu prea putem să determinăm exact consumul de timp (trebuie însă avute în vedere, pentru că ele există):

a. timp consumat pentru alte lucruri care ne ajută să trăim în această societate: CUMPĂRĂTURI – consumator de timp, BIROCRAŢIE ADMINISTRATIVĂ – consumator de timp, STAT LA COZI în nenumărate locuri – consumator de timp, FĂCUT CURAT în casă – consumator de timp, TOT SOIU’ DE PROBLEMUŢE ce trebuie rezolvate prin telefon sau prin deplasări în diferite locuri (pentru garanţii, sau solicitări de informaţii sau etc etc etc) – astea sunt chestii cam inevitabile şi care ne consumă tuturor TIMP – greu de estimat exact CÂT timp.

b. timpul consumat pentru CRESCUTUL COPIILOR (hrănit, îmbrăcat, spălat, jucat, lecţii pentru şcoală etc) şi/sau al animalelor de casă – iarăşi, destul de greu de cuantificat cât timp se consumă cu asta exact – dar trebuie avute în vedere.

c. timp pierdut pentru “ZGOMOTE”, adică… lucruri neprevăzute care se întâmplă, care apar pe neaşteptat, sau chestii periodice pe care trebuie să le facem, şi care ne consumă şi ele timp: pană de cauciuc la maşină/bicicletă, schimbarea cauciucurilor auto iarnă-vară, accident auto, ITP de făcut la maşină, service de făcut la maşină, îmbolnăvire (tu, copilul sau o altă rudă/prieten) – mare consumator de timp, ai căzut pe gheaţă şi ţi-ai rupt ceva – tre să mergi la spital, probleme legate de dinţi, s-a defectat metroul, stat peste program la serviciu, s-a defectat calculatorul şi trebuie să te duci să-l repari, PROCESE în instanţă – mari consumatoare de timp şi nervi, chiar dacă ai avocat etc etc etc etc etc.

FIECARE CITITOR AL ACESTUI TEXT ÎŞI POATE CALIBRA CONSUMATORII DE TIMP PENTRU A VEDEA CÂT TIMP ARE “LIBER” PE ZI. (Faceţi acest exerciţiu şi programaţi-vă viaţa în funcţie de rezultat!)

Să mergem totuşi mai departe cu cele 3 ore şi să zicem că avem zilnic 3 ore la dispoziţie pentru a face ALTCEVA – pentru a face ORICE VREM. Întrebarea e… ce alegem să facem cu timpul liber?

Păi în primul rând, trebuie menţionat că unii oameni nu ajung să aibă acel timp liber, din cauza “consumatorilor” înşiraţi mai sus care le epuizează tot timpul, sau din cauză că nu şi-au organizat activităţile în aşa fel încât să fie cât mai eficienţi (deci mulţi oameni n-au timp suficient pentru că sunt prost organizaţi – lucraţi pe treaba asta şi vedeţi cum puteţi eficientiza consumul de timp – am dat câteva exemple mai sus). Foarte mulţi oameni NU au timp deloc, nici măcar pentru categoria III de mai sus (pt o viaţă normală), pentru că timpul lor se consumă pe categoria I şi II (viaţa biologică şi viaţa în societate).

Ceilalţi, cei care chiar au timp la dispoziţie, să zicem cele 3 ore pe zi, au PATRU VARIANTE:

1. Pot INVESTI acest timp în dezvoltarea lor personală / profesională / în creşterea bunăstării vieţii personale şi/sau a vieţii familiei    – asta ajută mai ales individul, dar ajută şi societatea prin performanţele pe care individul le obţine în urma dezvoltării personale / profesionale  (de exemplu, dacă performezi în plan profesional în România, acest lucru se va resimţi ca o cărămidă în plus la clădirea unei societăţi mai performante; teoretic, mai mulţi oameni performanţi într-o societate => o societate mai performantă)

2. Pot INVESTI timp în societatea în care trăiesc – pentru a o ajuta să o ducă mai bine şi alţi membrii ai comunităţii / ai poporului / ai speciei / ai planetei  –  asta ajută foarte mult societatea, în mod direct, însă această “muncă în folosul societăţii” (dacă vreţi) ar trebui aplicată DUPĂ o oarecare “împlinire” în plan personal (punctul 1). Cei care nu au o situaţie personală prea roză, dar îşi sacrifică din timp pentru a pune umărul la societate, ignorând cumva propria bunăstare, fac un lucru de apreciat, poate chiar remarcabil, însă pe termen scurt, pentru că pe termen lung e posibil să nu ajute foarte mult societatea. Pentru că societatea este alcătuită din membrii ei, iar pentru ca membrii ei să poată pună umărul la societate trebuie să aibă o minimă bunăstare personală. Deci recomandarea mea ar fi ca timpul disponibil să fie investit în primul rând în dezvoltarea personală-profesională – cu gândul la o viitoare investiţie de timp în ajutorarea semenilor, a societăţii în ansamblul ei. Sau de împărţit timpul şi pentru viaţa personală şi pentru “cetate”. Faza cu binele personal înaintea binelui societăţii nu este (doar) o chestie egoistică,  este şi un lucru firesc din punct de vedere biologic – supravieţuirea individului este tot timpul ÎNAINTEA şi MAI PRESUS DE supravieţuirea speciei (oriunde în natură).

3. POT PIERDE TIMPUL (exemple mai jos)

4. Pot folosi timpul disponibil pentru o COMBINAŢIE a variantelor de mai sus. Este evident pentru toată lumea că punctul 3 – pierderea timpului este cel mai nociv atât pentru individ cât şi pentru societate. De aceea timpul pierdut zilnic trebuie redus cât mai mult posibil. Scăderea timpului consumat pentru “pierderea timpului” (punctul 3) va duce automat la creşterea timpului investit în punctele 1 şi/sau 2. Ceea ce ar fi foarte bine atât pentru viaţa personală cât şi pentru societate.