Locuri

Doua zile cu familia la munte, am experimentat din nou copilaria

Doua zile cu familia la munte, am experimentat din nou copilaria.

Au urmat “pregatirile” 🙂 Vorbit cu rudele, cautat harta cu zona de acolo, informatii despre trasee. Dupa un mic “studiu” pe harti, am ales cel mai scurt traseu: mers cu masina pana la cabana din Maneciu, apoi mai vedem 🙂 , am incercat sa ajung cat mai devreme cu speranta ca va fi lumina cat mai buna pentru poze.

Am plecat de acasa pe la 14:00 si ceva, am intregit echipa, iar pe la 15:00 ieseam din Bucuresti. Traseul de urmat este Bucuresti – DN1 – Ploiesti – Valenii de Munte – Maneciu.

Ajunsi la destinatie am stat de vorba cu totii, la o cafea, suc sau apa. Pe la ora 18 si un pic, am plecat spre Muntele Rosu in Masivul Ciucas.

O excursie la munte poate fi o aventura pe care sa o tineti minte toata viata, mai cu seama daca va implicati toata familia pentru a organiza aceasta iesire.

 

Cerul era senin, doar culmile muntilor erau acoperite de nori. Ne-am invartit pe acolo in “recunoastere”.

 

Restaurantul ne-a lasat o impresie foarte buna – o veranda luminoasa + mancarea excelenta 🙂

 

A doua zi, a fost o dimineata superba, am mers in “centru” pentru a servii cafeaua si pentru o mica gustare. Am decis sa facem si un gratar (traditional), la o casa din apropiere cu peisaje uimitoare.

Pentru copii, e paradis curat. Intram în casa doar pentru somn, în rest, totul e afara, pe iarba, în padure, printre cai, cer senin, aer curat. Suntem pe un varf de deal, departe de orice asezare, vedem randuri de culmi de munti și dealuri, oi la pascut pe dealul vecin, apusuri spectaculoase, e ceva ce-mi doresc la fiecare final de saptamana.

Am pentrecut si ne-am sarbatorit cum am stiut noi mai bine.

Dar, intr-un final plecam acasa cu totii cu cate ceva, dar cred ca cele mai importante-s amintirile cu noi impreuna rezemand un gard, privind un cal la pascut, un apus portocaliu, o ploaie indecisa.