Chestii

Ințelepciunea unui brahman: ce este fericirea?

Fericirea este însăși natura Sinelui; fericirea și Sinele sunt unul și același lucru. Ea nu există în vreun obiect lumesc. Din ignoranță, noi ne închipuim că obiectele ne aduc fericirea. Atunci când mintea se exteriorizează, ea experimentează suferință.

Adevărul este că atunci când dorințele i se împlinesc, ea revine la origine și se bucură de fericirea care este de fapt Sinele. Similar, în somnul profund, mintea devine introvertită și se bucură de pura Fericire a Sinelui.

În felul acesta, ieșind și revenind în Sine iar și iar, mintea se mișcă fără încetare. Umbra pomului este plăcută, iar în spațiul deschis căldura e dogoritoare. Omul care merge prin soare simte răcoarea pomului atunci când se adăpostește la umbra lui. Însă cel ce trece neîncetat de la umbră la soare și înapoi, trebuie să fie un nerod.

Similar, mintea celui ce cunoaște adevărul nu îl părăsește pe Brahman. Mintea celui ignorant, dimpotrivă, se întoarce către lume și simțindu-se mizerabil, pentru un scurt timp se întoarce la Brahman pentru a experimenta fericirea.

De fapt, ceea ce numim lume nu e atlceva decât gând. Când lumea dispare – ceea ce înseamnă când nu există gânduri -, mintea experimentează fericirea, iar când lumea apare, [experimentează] suferința.